luni, 7 mai 2012

Concepe.

Imagineaza-ti. Imagineaza-ti ca te afli pe o suprafata betonata, destul de mare incat sa poti face 2 pasi pentru a putea gandi mai bine si destul de mica pentru un claustrofob, inconjurata de goliciune..de nimic. Daca ai cadea in nimicul ala, ai evada din lumea pe care vreau eu sa ti-o inchipui acum si nu mi-ai mai putea raspunde la intrebare, asa ca hai sa presupunem ca nu ai avea curiozitatea de a te apleca sa vezi nulitatea abstractului si sa cazi. Asta e intreaga ta lume acum, o platforma din pietre sfaramate. Soarele iti coloreaza firele de par si iti arata cat de blond/a ai putut fi atunci cand ai acceptat sa ajungi aici. Langa tine nu e nimeni si nimic, doar tu si ceasul de pe mana care a sfarsit la granita dintre lumi. L-ai fi putut vinde daca nu s-ar fi oprit sa ticaie, daca ai fi avut cui, sau daca pur si simplu ai fi avut ce sa faci cu banii primiti pe el. Vag, nu? Mda...cam asa e locul in care te afli, vag, secat, spart, topit. Incerci sa-ti imaginezi alta lume, visezi, doresti, dar caldura nu te lasa sa fugi de pe beton. Nu ai voie. A inceput sa-ti fie foame..o senzatie de foame ce se intensifica destul de repede. Dar te poti obisnui si fara, asta sa fie problema.. Mai incerci inca o data sa scapi, sa zbori, sa speri, dar...incepe sa-ti fie sete. Ti-e dor. Ai senzatia ca innebunesti in singuratate. Soarele incepe sa arda, sa te absoarba. Si totusi..e bun si soarele. E singurul care iti dovedeste ca inca mai esti in acelasi univers din care ai plecat. Nici urma de civilizatie, spatiu, mancare, apa,sau pic de umbra. Cand visele dispar si speranta incepe sa se stinga, atunci cand ideea de a te da batut/a ti se instaleaza firava in minte...ia spune-mi, nu ti se pare buna ideea de a sari in nimic?

5 comentarii:

  1. Uuuu,ce mi-ar place sa sar si sa nu mai dau de pamant :)) ar fi prea tare sa cazi in infinit si din cand in cand sa mai vezi pe cineva cazand la fel ca tine... pur si simplu sa va tineti unul de celalalt ca sa puteti schimba vorbe, vise, dorinte, sentimente.
    Ceva imi spune... ca ce-ai scris tu aici... este superb, si tot ceva (stiu,am pasari care imi soptesc,so yaeh,am nevoie de o internare la spitalu` 9) imi spune ca ... nu-ti mai zic ce vroiam sa spun in continuare :P

    RăspundețiȘtergere
  2. Si ti-ar placea sa fii intr-o continua cadere?
    p.s. Mama ei de treaba! Cum s-o lasi agatata asa? (radem, glumim, dar vreau si continuarea, sa stii :))..te rog :p )

    RăspundețiȘtergere
  3. [...] " cam asa e locul in care te aflii, vag, secat, spart, topit " [...] - tu te AFLI, indicativ prezent, persoana a doua singular..

    PS. "ticuie" suna cam ciudat, ticaie ce-are? :D

    RăspundețiȘtergere
  4. Intr-adevar, "ticuie" suna dubiosel :)) ... Multumesc colega! (:

    RăspundețiȘtergere