O lacrima...

Tristetea iti descopera fiecare secret din adancul sufletului si ti-l incatuseaza.Ti-l chinuie pana il sugruma,iar secretul moare.Durerea simtita in acel moment este de nedescris.O simti venind cu o viteza distrugatoare din adanc,spre tinta,spre tine.Cand ajunge in cel mai slab punct,da lovitura de gratie,iti incetineste gandurile,respiratia,clipirile,te ingrozeste cu privirea ei...Ochii nu se mai pot abtine...isi exprima durerea din infernul rosu,provocata de caldura sufocanta si se...dezlantuie.O lacrima acopera unul dintre ochi,apoi se scurge pe obraz,barbie,gat,piept,iar in dreptul inimii se usuca.Bataile speriate ale pompei de sange o inmoaie,o transforma intr-o parte din corp.Traiectoria lacrimii se sfarseste atunci cand ajunge la suflet,unde este arsa de vie...Trebuie sa opresti tristetea din a-ti omori cel mult o lacrima,pentru ca daca pierzi acea lacrima...nu mai simti gustul fericirii...P.S.: si eu incerc sa regasesc fericirea de lunga durata :)