duminică, 3 noiembrie 2013

Cenușă de trandafir

 Lunile trec precum stelele căzătoare: le privești, dar ele dispar chiar înainte de a clipi. Totu-i trecător, incert și simplu. Cuvânt pentru a descrie universul din interiorul sufletului meu nu cred că a fost încă plăsmuit..nu pot explica nici măcar prin vreo analogie. Sunt fascinată de complexitatea lumii imaginare, la care toți apelează atunci când vor să-și vindece persoana. Dar puțini sunt cei care aleg să schițeze realitatea propriu-zisă, fără a o îmbrăca într-un voal umoristic, sau ironic, sau.. (spre exemplu).  
  
 Personal, mie îmi place să scriu în metafore și culori despre miresme simple ale propriilor sentimente. Mulți au stabilit clar un scop, o temă, un incipit și o concluzie. Doar eu, împreună cu încă un număr mic de persoane rătăcite, prefer să mă plimb agale prin ceață, fără nicio lumină. Tu, cititorule, la ce te așteptai când ai ajuns în acest mic colțisor?  

marți, 13 august 2013

Caut donator de timp..

Vara asta trebuie sa ramana infinita. Am nevoie de ea. Am nevoie sa o beau, sa o respir, sa o privesc, caci este plina de momente sclipitoare. Vreau sa ajung in atatea locuri, sa fac atatea lucruri, sa intalnesc atatea persoane, incat timpul pare doar un copil. Pana acum, am fotografiat si pastrat in suflet multe trairi frumoase, dar planurile nu se sfarsesc aici. Ma gandesc ca daca voi reusi sa le realizez pe toate intr-un timp mai scurt..intensitatea va fi si mai mare..

Astept un mesaj, un telefon, sau doar un simplu semn de la persoana speciala ce-mi capteaza gandurile. Am nevoie sa ma impinga, sa ma indrume, sa-mi arate. Dar nu-i nimic, eu stau aici cuminte asteptand. Scriu.

miercuri, 7 august 2013

M-am intors.

 Dragi conviețuitori, I'm back.  
 Într-un peisaj plin de oameni parșivi și cuvinte goale, masca vieții netăgăduite mi se conturează încetișor pe timpul verii. Ah, de-ar putea privi și altu' rama întregului tablou. De-ar putea înțelege ce-mi trece mie prin suflet și prin inimă. De-ar putea...ce bine ar fi să-mi și spună. Să se strecoare pe poteca mea și să-mi facă cu mâna. Să-mi zâmbească prietenos și să-mi fie tovarăș de călătorie. 
 Unii spun că e cald, alții se plâng de dureri de spate. Dar care e povara ce le îngreunează coloana?  
 Ridic privirea și mă holbez la cer. O viață atât de frumoasă..neapreciată de populația ce ne-nconjoară. Oamenii sunt orbiți de tehnologie și rutină. Îmi doresc să călătoresc, să văd, să cunosc, să fug prin culturi și tradiții. Nu vreau să uit de visele anacronice, timpurii. Vreau să privesc o pereche de ochi verzi. Aurii. Plini de viață și dorință.  
 Caut, încerc, zâmbesc. Mă bucur de vară, mă bucur de căldură, mă bucur de mare, mă bucur de ocean, mă bucur de copilărie, de adolescență, de viață. Mi te alături? 

duminică, 21 aprilie 2013

Quick Note

"Dincolo de noaptea care mă acoperă,
neagră ca gaura de la pol la pol,
îi mulţumesc lui Dumnezeu
pentru sufletul meu de neînvins.
Prizonier al propriei situaţii,
nu doresc să mă răscol.
Bătut de voia sorţii,
capul mi-e însângerat, dar neplecat.
În acest loc de ură şi lacrimi
Văd numai umbre neîncetat.
Însă ameninţarea anilor
mă găseşte şi mă va găsi neînfricat.
Contează nu cât de dreaptă e poarta,
ci cât de încărcat de pedeapsă eşti.
Eu sunt stăpânul sorţii.
Eu sunt căpitanul sufletului meu."