duminică, 28 august 2011

Senzatie

Imaginatia unui nebun nu poate ajunge acolo unde am ajuns eu, un simplu om mediocru. Duritatea cu care a fost abordata toata fericirea mea se numeste durere. Iar durerea mi-a provocat melancolie.. asa cum se spune, melancolia este sentimentul ca nefericirea are sa te copleseasca chiar in mijlocul paradisului. Pupilele mi s-au micsorat, iar mansarda fara flori la geam m-a imbratisat in chin. Cine mai stie ce este fericirea? De parca un liliac mai stie ce este un rasarit de soare... Si imi pare rau si, ma doare, dar nu am cuvintele necesare sa-ti spun asta... sau poate ca am cuvintele, dar nu am vointa. Asta doar pentru ca stiu ca ar trebui sa-i fiu loiala durerii tale si sa ma conduca in deserturi argintii cu luna plina. Dar acum nordul a devenit sud, iar sudul nord, pentru ca viata mea s-a schimbat radical. Mi-e frica sa-ti cunosc nemarginirile pline cu ura si chin. Mi-e frica sa te privesc in ochi si sa-mi spui "totul o sa fie bine". Dar sper ca el sa ma conduca in vise albe stinse de apusuri calde, tarzii, in locuri nemaiintalnite vreodata si sa-mi spuna ca va fi langa mine.. pentru ca el nu s-a stins, el arde mai puternic decat a visat vreodata... este pe culmi mai inalte decat si-a putut descrie in sufletul sau candva... si asta pentru ca vei ramane mereu cu noi, oriunde te-ai duce, T. !

3 comentarii:

  1. vise albe stinse de apusuri calzi, tarzii ..
    Superb ♥

    RăspundețiȘtergere
  2. calde*
    Foarte frumos, Marlowits! :x
    >:D<

    :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Greseala mea...Merci Lamaitso..:*

    Green,multumesc ! :*

    RăspundețiȘtergere